Avantajele de a trăi în propria bulă

Hai să vedem mai întâi ce găsim zilele acestea pe prima pagină a câtorva dintre cele mai accesate site-uri de știri din România:

StirileProTV:

Coaliția se confruntă cu cea mai mare criză guvernamentală.

Cozi kilometrice la frontiera de la Vama Veche după ce Bulgaria a impus noi reguli.

Polițiștii și procurorii vor avea acces la conturile bancare ale românilor.

Știri de Cluj:

Un șofer a murit pe strada Corneliu Coposu după ce a fost lovit de o basculantă.

Un medic avertizează: Clujul închide școlile în a doua jumătate a lunii octombrie.

Familie din Florești implicată într-un teribil accident în Bulgaria.

Ziare com:

Dozele de vaccin retrase în Japonia conțineau particule metalice.

O femeie a rămas încarcerată după ce mașina ei a fost lovită în plin de către un tramvai.

Digi24:

Clipe dramatice: Translator afgan salvat de către CNN.

Hotnews:

USR-Plus a boicotat ședința de guvern în care Cîțu voia adoptarea programului ”Anghel Saligny”.

Negativism

Bun. Cred că se poate observa din avion că multe dintre aceste știri sunt negative. Aproape toate aceste știri au o încărcătură emoțională, susceptibilă de cel puțin o mică dezbatere în Poiana lui Iocan. Știți voi, mă refer la acei absolvenți de seral Magna Cum Laude deveniți peste noapte experți în ARN mesager ce îi explică vecinei de 90 de ani cum funcționează vaccinnurile anti-COVID.

In fine. Revenind… Întrebarea este de ce continuă aceste agenții de media să ne bage pe gât astfel de informații? Adică înțeleg să informezi populația cu privire la o catastrofă care ne-ar pune viețile în pericol. Însă de ce să continui abuziv cu aceleași știri regurgitate de n-ori? De ce? A cerut cineva acest lucru? Ei bine, din păcate da. Noi, consumatorii am cerut acest tip de știri. S-ar mai promova acest tip de informație dacă lumea ar renunța să mai acceseze așa ceva? În mod cert că nu. Comportamentul nostru din online a dat naștere la acest trend; coroborat evident și cu setea de publicitate, foamea de bani. șamd.

Faptul că accesăm informații insalubre din mediul virtual poate că nu înseamnă mare lucru pentru noi. Însă în culise, noi practic validăm această promovare toxică de bârfe, știri negative și fake news. E ca și cum te-ai plânge de faptul că sunt multe manele în YouTube Trending, însă tu asculți cu religiozitate fiecare release marca Dani Mocanu.

Superficialitate

Societatea noastră a devenit atât de superficială, încât oamenii abia mai găsesc resurse pentru a tasta 2-3 cuvinte. Spre exemplu, țin minte când făceam schimb de poze pe WhatsApp cu prietenii apropiați din diverse locații: vacanțe, drumeții, concursuri de alergare, etc. La vremea respectivă chiar aveam discuții plăcute. Practic, comunicam. Ne alocam timp să descriem cum a fost în destinația X, cum a fost traseul pe muntele Y, ce ai vizitat acolo, cum a fost mâncarea, ce recomandări ai, șamd. Uneori vorbeam și la telefon, nu doar prin mesaje cum se întâmplă acum. Sau chiar ne întâlneam fizic pentru a face schimb de experiență.

Acum însă lucrurile stau cu totul altfel. Să zicem că ajungi pe vârful Everest în șlapi și îți faci o poză gol-pușcă. Sau faci un selfie la Untold alături de David Guetta ciocnind o bere Noroc la 2 litri. Dacă încerci să te bucuri de acel moment distribuind trofeul amicilor tăi, a devenit o adevărată modă să primești înapoi cel mult o reacție bisilabică: tare, cool, super, mișto, blana, top, marfă. Eventual mai primești și un emoticon alături ca să nu zică receptorul că e doar mesaj alb-negru. Mai putem numi asta COMUNICARE? Evident că nu. Aș zice că e un fel de pontaj între persoanele din agenda telefonului prin care să te asiguri că nu cumva au omis faptul că tu ai fost și ai dres și ai vizitat și te-ai distrat șamd.

Altruism fățarnic

Da, de acord. Trăim în secolul vitezei. Găsim peste tot oameni buni la toate. Omul modern este și inteligent și frumos și musculos și popular și sportiv și familist și golănaș și gagicar și șmecher și sfânt și educat și bogat și mărinimos și sensibil și macho și-și-și… Este practic o shaorma doldora cu toate atuurile posibile, așa cum vedem în social-media. Cursa această nebună după cel/cea mai tare din parcare a făcut ca acești pseudo-influenceri să fie mai preocupați de fomo-ul celorlalți. Și ca să nu o țin doar într-o epistolă abstractă, să relatez pe scurt un exemplu.

Văzusem zilele trecute două fete pe pista de alergare. Erau genul acela de influențărițe care atunci când fac treaba mare, mai întâi anunță pe social media; urmând ca abia apoi să facă ceea ce trebuie să facă. Revenind. La prima vedere părea o situație oarecum tristă, însă atât de des am văzut acest tip de comportament, încât nici nu știu ce fel de sentiment m-a cuprins. Cred că mai nou e un mix între amuzament și puțină aversiune. Respectivele fete, prezente fiind pe social-media mai ales, își țineau la curent fanii cu privire la antrenamentul lor, afișând în același timp un mare-mare interes pentru wellbeing-ul acestora: heeey dragilor, acum am început warm-upuuul. Heeey there, ime începem antre ăla profiiii. Vă arătăm ime cum să alergați mai repede, mai ales dacă veți cumpăra acești frumoși adidași din magazinul… Bla bla. Le-am urmărit și eu ce pălăvrăgeau, însă după câteva minute am zis că mai bine plec acasă și mă uit la Celentanu.

Acum, întrebarea rămâne: de ce aș prefera propria bulă? De ce am nevoie să aflu toate bârfele din lumea mondenă? Ce folos am să țin la curent toată agenda telefonului cu privire la un eveniment din viața mea? Sau să le arăt fanilor că eu am făcut și am dres nu-știu-ce. Pentru endorfină? Ce beneficiu am eu să urmăresc un influencer superficial, nedocumentat în care să îmi explice cum stă treaba cu sportul sau cu veganismul? Nu mai bine citesc o carte de domeniu scrisă de către oameni documentați și mult mai avizați?

În prezent, rețelele de socializare sunt pline de oameni vanitoși care se cuibăresc în cenacluri virtuale unde își validează reciproc ideile. Cu toate acestea, noi ne așteptăm ca societatea din ziua de azi să evolueze…

Solitudine vs Grup 

Evident că evoluezi mai repede într-un grup unde sunt oameni mai buni decât tine. Evident că riscul de plafonare e mai mare în solitudine, mai ales dacă te știi o persoană apatică. Din punctul meu de vedere, într-un grup unde sunt oameni mai buni la ceva decât tine, ai șanse mai mari de evoluție. Cu toate acestea, sunt oameni atât de disciplinați, încât în orice grup i-ai pune, tot în solitudine ar evolua mai repede. Istoria ne-a demonstrat că cele mai mari invenții au fost făcute de către persoane în izolare: Einstein, Newton, Heisenberg, etc. Având în vedere societatea actuală preocupată de negativism, lipsă de empatie, superficialitate și mult altruism fățarnic, cred că ideea de a fi într-o bulă cu valori clare și o auto-reflecție constantă pare a fi o alegere bună, mai ales în această perioadă.  

***

O fi nesănătos să trăiești în propria bulă? Probabil că da. Cu toate acestea, consider că în aceste vremuri, avantajele de a trăi după bunul plac, izolat de știri negative sau de oameni lipsiți de empatie, sunt mult mai numeroase decât a fi mereu conectat la zgomotul din jur. Practic ești un om mai liber.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *